Sitemap Site Map

Aloe




Aloe

Aloe sunt splendide plante suculente, fiind predispuse la a înmagazina apa pentru a supravieţui de-a lungul perioadelor lungi de secetă. În regiunile cu climă caldă se pot aşeza în loc deschis, în timp ce în zonele reci trebuie să le cultivaţi în casă, eventual aşezând ghivecele în exlerior numai pe perioada veri. Multe dintre speciile cultivate sunt originare din Africa, Madagascar şi Arabia. Toate au frunze cărnoase, suculente şi aproape toate formează o rozetă compactă din frunze fără tulpină; frunzele pot fi spinoase sau pot avea zimţi pe marginea încovoiată. În funcţie de specie, între martie şi septembrie, se dezvoltă o tulpină lungă şi subţire, la vârful căreia apar florile tubulare sau în formă de clopoţei.

Cultivare


Replantaţi-o în fiecare an primăvara, folosind ghivece din ce în ce mai mari şi un compost foarte nisipos pe bază de turbă; fiţi atenţi să o replantaţi exact la aceeaşi adâncime. Facilitaţi drenajul menţinând ghiveciul în poziţie verticală şi acoperind compostul din el cu pietriş fin. Primăvara şi vara menţineţi plantele în ambiente bine aerate, fără curenţi de aer, în plină lumină, dar nu expuse direct la soare; doar speciile cu frunze lucioase suportă acţiunea directă a soarelui fără a suferi. Udaţi-le moderat, dar cu regularitate şi împiedicaţi apa să stagneze la baza frunzelor cărnoase deoarece ar favoriza putrezirea; adăugaţi din aprilie până în septembrie, o dată pe lună, un îngrăşământ lichid bun. Toamna şi iarna reduceţi gradat udarea plantelor, sistând-o în timpul iernii; asiguraţi-le o lumină bună şi chiar puţin soare. Primăvara, reîncepeţi să le udaţi gradat.

Reproducere


Efectuaţi însămânţarea între februarie şi aprilie folosind o lădiţă pentru însămânţare cu un amestec nisipos şi bine drenat. Ţineţi lădiţa în penumbră, la 21 °C şi menţineţi compostul uşor umed. Mai puteţi utiliza şi lăstarii bazali ai plantei: tăiaţi-i la sfârşitul primăverii, plantaţi-i separat într-un compost nisipos şi, îndată ce au prins rădăcini, trataţi-i ca pe plantele adulte.

Pericole şi precauţii


Dacă temperatura scade sub 10 °C rădăcinile încep să putrezească, în special dacă pământul este prea umed: puteţi încă salva planta plasând-o într-un loc mai cald şi mai luminos. Ocazional poate apărea păianjenul roşu: în acest caz aşezaţi planta într-un loc mai aerat şi stropiţi-o cu un acaricid pentru plante suculente. Dacă observaţi prezenţa pe frunze a coşenilelor, înlăturaţi-le cu ajutorul unei pensule înmuiate în alcool denaturat sau trataţi planta cu un produs sistemic. Când le replantaţi, verificaţi temeinic să nu rămână coşenile pe rădăcini.

Specii şi varietăţi horticole


Aloe arborescens (sin. Aloe arborea) atinge înălţimi remarcabile, astfel încât doar exemplarele tinere sunt adecvate pentru interioare; prezintă o tulpină înaltă şi lemnoasă, "nudă", iar în partea inferioară o rozetă din frunze "răvăşite", cu margini dinţate, înfloreşte în mai-iunie, iar florile sunt reunite în raceme lungi, roşu-deschis. Aloe aristata are frunze verde-închis care formează o rozetă sferică; frunzele au vârful dur şi ascuţit, marginile încovoiate şi sunt acoperite cu striaţii albicioase, dispuse în şir. În lunile mai-iunie, pe tulpina lungă de 30 cm, apar florile roşii-portocalii. Aloe aristata este o specie pe jumătate sălbatică, ce poate trăi şi în mediu deschis cu condiţia să fie într-un loc adăpostit. Aloe striata poate ajunge la înălţimi de 60 cm şi are frunze alungite-triunghiulare, colorate verde palid sau roşietic, striate; florile sunt grupate în raceme şi sunt roşii sau gălbui: apar vara. Aloe variegata, specie originară din Africa de Sud, are frunze drepte şi dure, suprapuse, fiecare dintre ele fiind străbătută pe aproape toată lungimea de o proeminenţă lineară evidentă; au o lungime de 30 cm şi sunt verde închis, cu pete sau dungi albe neregulate; inflorescenţa este un racem ce apare în martie-aprilie, lung de 30 cm, format din flori tubulare, roz sau stacojii. "Sabra" este o varietate miniaturală foarte graţioasă; în perioada august-septembrie produce o explozie de flori roz delicate, în formă de clopoţei. Fiecare plantă prezintă adesea două sau mai multe inflorescenţe; rozeta este formată din 15 frunze verde-închis, subţiri şi lungi, acoperite de pete albicioase şi de mici excrescenţe. Aloe vera (sin. Aloe barbadensis) este o specie cu valenţe medicinale; rozeta este compactă, iar frunzele sunt verzi-gri, iniţial pătate, lungi de aproximativ 45 cm şi foarte cărnoase; tulpina ajunge la 90 cm înălţime şi prezintă flori galbene.



Aloe
4.4 din 5 bazat pe 12 voturi

Părerea ta contează



    Nume
    Adresă email (confidenţial)
    Mesaj
    Introduceţi caracterele Reincarca imagine


Vizualizează acest articol în format PDF (756.15KB)
Necesită Adobe® Reader®