Calceolaria sunt originare din America Centrală şi de Sud; toate
speciile se caracterizează prin forma specială a florilor, acestea fiind rotunde şi amintind de un papuc; de fapt, numele lor derivă din latinescul
calceolus care înseamnă tocmai papuc,
pantofior. Multe sunt plante
erbacee şi dintre ele s-au selecţionat
hibrizi, care se adaptează bine ca plante de interior; în apartament se cultivă ca plante
bienale, adică înfloresc în anul consecutiv celui în care au fost însămânţate (plantate), iar după ce înfloresc sunt îndepărtate.
Cultivare
Primăvara şi
vara udaţi planta numai când suprafaţa pământului începe să pară uscată; pământul nu trebuie să fie nici uscat complet, dar nici prea ud; administraţi un îngrăşământ lichid la fiecare 2 săptămâni şi expuneţi planta în penumbră, la adăpost de razele soarelui. Creşterea plantei şi apariţia florilor sunt favorizate de
umiditatea atmosferică. În plus, pentru ca să i se păstreze aspectul ordonat, este bine ca
florile să fie înlăturate imediat ce se ofilesc.
Toamna şi iama temperatura minimă pentru plantele tinere trebuie să fie de 7 °C; trebuie udate suficient, pentru a menţine pământul umed. În februarie plantaţi-le în ghiveciul în care rămân definitiv şi în care înfloresc în lunile de vară; expuneţi-le la aer proaspăt şi la o temperatură de maximum 13 °C.
Reproducere
Calceolaria este perpetuată prin însămânţare în lunile martie sau iunie, folosind dacă este posibil o miniseră rece sau o lădiţă aşezată pe un pervaz cald; presăraţi micile
seminţe pe suprafaţa pământului şi acoperiţi recipientul respectiv cu hârtie de ziar, pentru a le menţine în întuneric până la sfârşitul germinaţiei; atât pământul cât şi ambientul trebuie să fie umede, îndepărtaţi hârtia de ziar atunci când încep să se ivească plăntuţele. În august-septembrie, când ajung suficient de mari pentru a fi manipulate, plantaţi-le separat în ghivece de 7-10 cm, folosind un
compost fertil şi propice.
Pericole şi precauţii
Păduchele verde (afidul) infestează plantele ţinute în medii prea clade; combăteţi-l cu
insecticide adecvate, iar pentru a preveni noi contaminări, aşezaţi planta într-un loc mai răcoros. În condiţii de
umiditate se poate dezvolta mucegaiul Botrytis care se combate cu un anticriptogamic corespunzător.
Specii şi varietăţi horticole
Calceolaria arachnoidea este o
specie foarte decorativă, dar puţin mai rară decât celelalte; creşte până la 30 cm şi are
flori purpurii.
Calceolaria burbridgeieste şi ea o specie rară; înfloreşte din august până la sfârşitul lui octombrie având flori mici, albe şi galbene.
Calceolaria crenatiflora este la originea majorităţii hibrizilor cunoscuţi sub numele de
Calceolaria x herbeohzbrida; produce flori variind de la galben la portocaliu, roz şi bronz; este o plantă ramificată, ce poate ajunge la 30-60 cm; prezintă
frunze ovale, subţiri, acoperite de perişori fini. "
Grandiflora" este o
varietate cu flori mari, colorate în nuanţe diferite, de la galben la roşu, deseori cu pete şi puncte roşii brune sau maron. "
Multiflora nana" este o varietate pitică şi are frunze subţiri, cu margini
dinţate; are numeroase flori galbene, portocalii sau roşii care formează
ciorchini frumoşi la extremitatea ramurilor.
