Dracena este cultivată în principal datorită frumuseţii şi valorii decorative a frunzelor care conferă plantei un aspect foarte elegant; exemplarele adulte viguroase pot produce
vara flori albe-crem. Sunt originare din Africa tropicală şi din insulele Canare şi adesea sunt confundate cu
speciile din
genul Cordyline care au aspect asemănător, dar provin din Australia şi Asia; este bine să se cunoască modalitaţile de cultivare ale ambelor plante pentru a evita erorile.
Cultivare
Replantaţi
Dracena la fiecare 2 ani sau chiar la 1 an dacă planta creşte foarte repede. Operaţia se efectuează
primăvara, utilizând un ghiveci cu diametrul imediat superior; folosiţi un amestec pe bază de pământ sau turbă şi aşezaţi pe fundul ghiveciului teracotă sau pietre pentru a asigura drenajul.
Rădăcinile Dracenei au nevoie de spaţiu corespunzător: un ghiveci cu diametrul de 15 cm este suficient pentru o plantă înaltă de 40 cm.
Primăvara şi
vara aşezaţi planta într-un loc luminos, dar protejat de acţiunea directă a soarelui; aerul trebuie menţinut la o temperatură minimă de 15 °C. Când temperatura este ridicată, planta necesită mai multă
umiditate; stropiţi zilnic apă asupra frunzelor şi menţineţi pământul umed, dar nu înbibat. Administraţi un îngrăşământ lichid de 2 ori pe săptămână în apa cu care udaţi planta.
Toamna şi
iarna opriţi administrarea îngrăşămintelor şi udaţi-o mai rar, dar nu permiteţi pământului să se usuce. Temperatura nu ar trebui să scadă sub 15 °C; stropiţi planta cu apă săptămânal pentru a crea
umiditatea necesară.
Reproducere
Însămânţaţi în martie, menţinând o temperatură constantă de 27 °C; este ideală o lădiţă cu încălzire electrică. Imediat ce pot fi manevrate, transferaţi plantuţele în ghivece separate de 7 cm diametru; ţineţi-le la adăpost de curenţii de aer şi de razele solare şi asiguraţi o temperatură de 21-24 °C. Puteţi obţine
butaşi din vârful tulpinii unei plante care a crescut prea mult sau dintr-o ramificaţie laterală care trebuie tăiată. împărţiţi
tulpina în segmente lungi de 7 cm şi îndepărtaţi
frunzele îmbătrânite; trataţi-le partea inferioară cu o pulbere de hormoni rizogeni şi plantaţi segmentele într-o tavă cu nisip şi turbă în părţi egale; închideţi tava într-o lădiţă, la temperatura de circa 24 °C. Când
butaşii prind rădacini şi apar
frunzele, transferaţi-i în ghivece de 7 cm pline cu pământ de grădină obişnuit.
Pericole
Atenţie la excesul de apă şi la uscăciune: frunzele se vestejesc. Examinaţi starea pământului şi reglementaţi
udarea plantei. Temperatura scăzută produce acelaşi efect; aşezaţi planta într-un loc mai cald.
Coşenilele brune, asemănătoare unor mici
pustule situate pe faţa inferioară a frunzelor, se combat cu
insecticide sistemice.
Specii
Dracaena deremensis poate ajunge la o înalţime de 1,2 m. De pe tulpinile verticale şi oarecum rigide se desprind
frunze lanceolate, verde închis cu o lamelă albă-verde în centru. Această
specie este la originea câtorva varietaţi: "
Bausei" are o dungă centrală verde deschis; "
Souvenir de Augustus Schryer" formează o rozetă din frunze verzi strălucitoare marginită de o dungă colorată crem; "
Wameckei" are frunze care prezintă două benzi deschise la culoare şi o a lll-a verde pal situată la mijloc. Una dintre speciile cale mai mari si mai longevive este
Dracaena draco, originară din insulele Canare; în mediul său natural este un copac de pâna la 10 m înalţime; are frunze verde-albastru închis, cu nuanţe de roşu de-a lungul marginilor, groase şi cărnoase; produce flori frumoase, uşor verzi.
Dracaena fragrans prezintă o tulpină nudă (fără frunze, ramuri), lemnoasă şi destul de groasă, care poartă pe vârful sau un mănunchi de frunze verde închis cu dungi galbene, atârnând înspre bază;
florile parfumate apar rar pe plantele din ghiveci. Foarte răspândită este
varietatea "
Massangeana", mai cunoscută sub denumirea populara de "
cizma fericirii".
Dracaena godseffiana (sin.
Dracaena surculosa) are frunze lungi de 7 cm, mai degrabă ovale decât lungi şi înguste, reunite în grupuri de 2-3 şi purtate de
tulpini subţiri şi flexibile; are un aspect de tufă şi iubeşte umbra. Varietatea "
Florida Beauty" este pitică şi are frunze cu foarte multe pete albe-galbene.
Dracaena marginata, una dintre speciile cel mai uşor de cultivat, prezintă tulpini subţiri şi elegante care poartă smocuri de frunze verzi, cu margini rosii, delicate şi arcuite. Varietatea "
Tricolor" are frunze chiar mai colorate şi striaţii foarte subţiri, roşii.
Dracaena sanderiana ajunge la o înaltime cuprinsă între 60 şi 120 cm; frunzele sale, dispuse sub formă de rozetă, sunt subţiri, alungite şi puţin ondulate, verzi cu margini galbene.
