Sitemap Site Map

Echeveria




Echeveria

Cele aproximativ 150 de specii de Echeveria sunt plante foarte uşor de cultivat în casă, deoarece supravieţuiesc variaţiilor mari termice din cursul zilei, precum şi alternanţei dintre zilele calde şi nopţile reci. Sunt plante suculente, originare din America Centrală şi nord-vest-ul Americii de Sud şi sunt apreciate pentru frumuseţea rozetelor formate din frunzele cărnoase, dense.

Cultivare


Dacă este necesar, replantaţi-le anual în aprilie, folosind un pământ pentru cactuşi. Primăvara şi vara, udaţi-le bine o dată pe săptămână fără ca apa să atingă frunzele; un truc util este să aşezaţi ghiveciul pe un suport plin cu apă şi să aşteptaţi câteva minute până când pământul absoarbe lichidul necesar. Administraţi îngrăşăminte la fiecare 4 săptămâni, adăugând în apa cu care udaţi câteva picături de îngrăşământ lichid. Menţineţi planta la 15-21 °C şi protejaţi-o de soarele prea puternic. Toamna şi iarna udaţi-o moderat, diminuând cantitatea de apă în funcţie de temperatură; dacă aceasta scade sub 7 °C aşezaţi planta într-un loc mai cald şi mai luminos.

Reproducere


Se pot preleva butaşi din frunze: desprindeţi-o cu delicateţe de pe tulpină, plantaţi baza frunzei într-un pământ umed şi ţineţi-o într-un loc luminos; udaţi-o pentru a evita uscarea pământului şi asiguraţi o temperatură de 15-18 ° C; frunza se veştejeşte, dar formează mlădiţe noi. Puteţi planta şi mlădiţele care se formează la baza rozetei sau în jurul tulpinii; în martie tăiaţi-le cu delicateţe, lăsaţi-le să se usuce 1-2 zile şi plantaţi-le într-un pământ cu puţin nisip grosier presărat pe suprafaţa sa.

Pericole şi precauţii


Lipsa de îngrijire sau îmbătrânirea provoacă uscarea şi căderea frunzelor situate bazai; interveniţi tăind partea superioară, sănătoasă, a plantei şi, după ce aţi lăsat rozeta să se usuce 2-3 zile, plantaţi-o într-un ghiveci cu pământ şi nisip grosier la suprafaţă.

Specii şi varietăţi horticole


Echeveria derenbergii are frunze mătăsoase gri-verzi care formează o rozetă lată de circa 7 cm; florile galbene-portocalii apar primăvara. "Dorosa" este o varietate cu o rozetă mai mare, lată de circa 18 cm; are frunze verde pal cu vârful roşu şi margini cu perişori fini. "Worfield" înfloreşte foarte uşor, iar în iernile blânde poate rămâne în loc deschis (afară). Înaltă de până la 30 cm, Echeveria gibbiflora are ramuri şi tulpini dezgolite, dar prezintă rozete formate din frunze mari, cărnoase, în formă de spatulă, gri-verzi cu nuanţe roz; toamna produce flori mari galbene şi roşii. "Carunculata" are frunze cu protuberante nergulate pe faţa superioară; "Metallica" are frunze roz-arămii. Echeveria glauca are rozete dense formate din frunze verzi-albastre; cele mai vechi au nuanţe roşietice de-a lungul marginilor; tulpinile lungi prezintă flori colorate roşu viu, reunite în grupuri de circa 20. Echeveria harmsii (sin. Oliveranthus elegans) este un arbust mic, ramificat; frunzele, reunite în rozete oarecum laxe, sunt verzi şi lanceolate; are flori mai lungi de 2,5 cm, colorate roşu stacojiu, izolate sau grupate în ciorchini situaţi la vârful tulpinilor lungi. Echeveria setosa are o rozetă compactă şi este lipsită de tulpină; frunzele sunt acoperite de un puf dens, alb, iar florile sunt portocalii. Echeveria zahnii are o rozetă destul de laxă, de obicei purtată de o tulpină scurtă; frunzele sunt gri-verzui, uşor pătate cu roz pe faţa superioară; florile sunt purtate de tulpini lungi de circa 15 cm, au formă de clopoţei şi sunt galbene portocalii.



Echeveria
4.9 din 5 bazat pe 9 voturi

Părerea ta contează



    Nume
    Adresă email (confidenţial)
    Mesaj
    Introduceţi caracterele Reincarca imagine


Vizualizează acest articol în format PDF (758.59KB)
Necesită Adobe® Reader®