Nephrolepis este un
gen de circa 30 de
specii de ferigi
sempervirescente sau semi-sempervirescente,
epifite sau terestre, care cresc în mod natural în pădurile din regiuni tropicale şi subtropicale. Sunt ferigi foarte frumoase şi puţin pretenţioase, rezistente şi adaptabile.
Specia cea mai cultivată este
Nephrolepis exaltata care prezintă
frunze lungi translucide, colorate verde deschis, arcuite, asemănătoare la atingere cu hârtia, cu margini fin
dinţate.
Frunzele arcuite fac planta adecvată pentru coşuleţe
suspendate. În comerţ se pot găsi numeroase varietăţi, toate deosebit de decorative.
Cultivare
Replantaţi-o anual în martie, extrăgând planta din ghiveci şi scuturând pământul de pe
rădăcini; tăiaţi
frunzele uscate, iar dacă planta a crescut mult aşezaţi-o într-un ghiveci mai mare; în caz contrar, aşezaţi-o în fostul ghiveci şi adăugaţi puţin
compost proaspăt pe bază de turbă.
Primăvara şi
vara temperatura ideală este de circa 21 °C; stropiţi planta regulat, dacă este posibil folosind
apă de ploaie sau aşezaţi ghiveciul pe pietriş ud. Udaţi-o abundent: pământul nu trebuie să rămână niciodată uscat. Pentru a uda un coşuleţ
suspendat introduceţi-l săptămânal pentru câteva minute într-o găleată cu apă şi lăsaţi-l să se zvânte înainte de a-l reaşeza la locul lui. Din mai până în septembrie adăugaţi în apă un
fertilizant lichid la fiecare 2-3 săptămâni. Expuneţi planta la lumină bună, dar nu direct la razele soarelui.
Toamna şi
iarna temperatura ideală este de 16 °C; nu trebuie să scadă sub 10 °C. Menţineţi pământul uşor umed şi stropiţi planta regulat; dacă temperatura scade udaţi mai puţin planta. Aşezaţi-o în locuri aerisite, dar lipsite de curenţi de aer şi la lumină bună.
Reproducere
Planta se înmulţeşte prin
divizare în luna martie, separând cu delicateţe
rădăcinile; îndepărtaţi frunzele uscate şi plantaţi cele doua jumătăţi într-un pământ pentru ghiveci pe bază de turbă. Unele varietăţi produc
stoloni,
tulpini subţiri care se târăsc pe suprafaţa pământului. Stolonii produc rădăcini, permiţând noilor plantuţe astfel constituite să se dezvolte. Se pot obţine plante noi şi pornind de la sporii care se formează pe faţa inferioară a frunzelor şi care sunt grupaţi în formaţiuni brune reniforme. Culegeţi aceste formaţiuni şi lăsaţi-le să se matureze pe o foaie de hârtie. După o zi răspândiţi-i cu delicateţe pe suprafaţa unui
compost umed format din turbă şi
nisip grosier. Introduceţi tava care conţine pământul respectiv într-o pungă de plastic închisă sau, chiar mai bine, într-o lădiţă (casetă) pentru
reproducere şi aşezaţi-o într-un loc uşor umbrit, la 24 - 30°C. Când suprafaţa pământului se acopera cu un "covor" verde, cu aspect de muschi, înlăturaţi învelişul în care aţi introdus tăviţa, dar asiguraţi temperatura crescută şi
umiditatea.
Transplantaţi ferigile în ghivece diferite când ajung la 8 cm înălţime, folosind pentru aceasta un pământ pe bază de turbă.
Pericole
Dacă apa şi
umiditatea sunt insuficiente, frunzele devin fragile şi se închid la culoare; tăiaţi frunzele afectate şi udaţi suplimentar planta. Aspectul suferind şi îngălbenirea frunzelor indică insuficienţa elementelor nutritive. Nu folosiţi niciodată produşi lucifianţi pe frunze.
Coşenila bruna formează mici excrescenţe rotunjite pe faţa inferioară a frunzelor, care nu trebuie însă confundate cu formaţiunile cu spori: eliminaţi-o cu ajutorul unei pensule îmbibate în alcool.
Specii
Nephrolepis cordifolia (sin.
Nephrolepis tuberosa) are o poziţie destul de verticală şi prezintă frunze lungi de peste 60 cm.
Nephrolepis exaltata, plantă splendidă adecvată pentru coşuleţe suspendate, are frunze rigide şi arcuite care pot atinge lungimi chiar şi de 1,8 m; foliolele sunt foarte subţiri, dantelate, usor încreţite şi colorate verde strălucitor. "
Bostoniensis" este o
varietate cu frunze mai late şi mai scurte (circa 90 cm); "
Childsii" are frunze mai mici, de 30 cm; "
Whitmanii" are frunzele adânc incizate, mai încreţite decât normal şi lungi de 45 cm; "
Magnifica" are frunze încreţite, asemănătoare unei dantele, lungi de 35-40 cm; "
Roosvelti plumosa" are un aspect deosebit datorită frunzelor sale arcuite şi neîncreţite, lungi chiar de peste 90 cm.
Nephrolepis tesselata are frunze căzătoare, fin incizate şi lungi de 90 cm, colorate verde închis, cu tulpini negricioase şi subţiri.
