Genul Kalanchoe cuprinde circa 130 de
specii de plante, în marea majoritate
suculente, dintre care câteva se adaptează foarte bine la cultivarea în apartament şi sunt apreciate pentru
frunzele frumoase şi pentru
florile de diferite culori: roz, roşu, portocaliu sau galben. În mod natural înfloresc
primăvara, dar pot fi forţate pentru a înflori în preajma Crăciunului.
Cultivare
Deşi adesea se tratează ca şi plante
anuale, multe
Kalanchoe înfloresc an după an. Imediat ce
florile se ofilesc,
pedunculii florali trebuie tăiaţi deasupra primei perechi de
frunze, pentru ca prezenţa lor să nu slăbească planta; după această operaţie, o puteţi replanta.
Primăvara şi
vara udaţi-o abundent permiţând pământului să se zvânte între două udări succesive. O dată pe săptămână diluaţi în apă un îngrăşământ lichid; menţineţi planta la temperatura camerei şi în plină lumină, dar la adăpost de razele directe ale soarelui.
Toamna şi
iarna reduceţi cantitatea de apă; pământul trebuie să fie doar uşor umed, motiv pentru care trebuie să-l lăsaţi să se zvânte între 2 udări consecutive. Administraţi îngrăşăminte la fiecare 2 săptămâni şi menţineţi o temperatură de cel puţin 10 °C.
Reproducere
Se pot obţine
butaşi de la extremităţile tulpinilor: tăiaţi-i cu lungimea de 8 - 10 cm şi lăsaţi-i să se zvânte 2 zile; presăraţi puţină pulbere de hormoni rizogeni pe suprafaţa tăiată şi plantaţi-o apoi într-un pământ pentru cactuşi amestecat cu puţin
nisip grosier; ţineţi
butaşii la 21 °C şi la lumină indirectă până când se înrădăcinează, apoi trataţi-i ca şi pe plantele adulte. Unele specii (exemplu
Kalanchoe daigremontiana) dezvoltă pe marginile frunzelor propagule care pot fi desprinse cu delicateţe şi plantate într-un pământ pentru cactuşi.
Pericole
Atenţie la excesul de apă care produce putrezirea frunzelor şi rădăcinilor (în schimb, lipsa apei este mai bine tolerată). Prezenţa unor formaţiuni pufoase, albe, pe
tulpini şi frunze indică prezenţa coşenilelor făinoase: puteţi să le îndepărtaţi cu o pensulă înmuiată în alcool denaturat sau stropind planta cu un
insecticid specific.
Specii
Kalanchoe beharensis este o
specie originară din Madagascar care poate creşte până la 60-90 cm, dar scurtându-i ramurile şi tulpinile o puteţi face să rămână mai mică; are frunze ample, triunghiulare şi lobate, lungi de 10-20 cm şi acoperite de un
puf gălbui-cenuşiu. Înfloreşte rareori în casă.
Kalanchoe blossfeldiana are frunze suculente, lungi de circa 8 cm, colorate verde închis uneori cu nuanţe roşii, cu margini
dinţate. Primăvara produce
flori stacojii reunite sub formă de cimă sau
corimb.
Kalanchoe daigremontiana este o specie suculentă cu creştere verticală, înaltă de la 90 cm până la 1,3 m. Are frunze cărnoase, triunghiulare, pe ale căror margini se formează mlădiţe de plante noi; înfloreşte
iarna şi primăvara având flori cenuşii-purpurii.
Kalanchoe marmorata este o plantă tip tufă verticală care ajunge la 40 cm înălţime; are frunze cărnoase colorate verde deschis care la maturitate devin cenuşii-purpurii cu mari pete brune pe ambele feţe; înfloreşte rar în casă şi are flori albe.
Kalanchoe pumila este adecvată pentru cultivarea în coşuleţe
suspendate datorită tulpinilor subţiri, "căzătoare" şi inflorescenţelor arcuite, tip cimă;
frunzele, lungi de 2,5 cm, sunt cărnoase, cenuşii şi acoperite de un strat alb ceros. Florile apar de la sfârşitul iernii până la începutul primăverii, sunt roz-violete, reunite în
corimbi mici.
Kalanchoe tomentosa, înaltă de până la 45 cm, are frunze cărnoase, verzi, acoperite de un puf albicios.
