Îngrijirea plantelor de apartament

Genul Asparagus cuprinde, pe lângă binecunoscuta plantă cultivată pentru mugurii săi comestibili, numeroase specii ornamentale, cu un frunziş graţios şi uşor, originare în marea majoritate din Africa de Sud. Aproape toate sunt adaptate pentru a trăi în casă, iar unele, cele cu rămurelele înfrunzite deosebit de extinse, se cultivă foarte bine în coşuleţe suspendate.

Aspidistra este o plantă de apartament foarte rezistentă; chiar şi dacă este neglijită poate trăi peste 100 de ani. Suportă diferenţele mari de temperatură, uscăciunea şi lipsa soarelui; totuşi creşte lent şi se pot obţine 4-5 frunze noi în fiecare an numai dacă este îngrijită atent. înfloreşte (rar) vara, producând flori mici şi roz, în formă de stea, situate la baza tulpinilor şi dificil de observat.

Câteva dintre speciile şi varietăţile genului Asplenium sunt plante optime pentru cultivarea în interior; iubesc umbra, iar datorită frunzelor şi aspectului foarte elegant au o mare valoare decorativă.

Genul Beaucarnea cuprinde 20 de specii, dintre care doar puţine sunt cultivate, cea mai cunoscută fiind Beaucarnea recurvata, originară din regiunile deşertice ale Mexicului. Este o plantă foarte uşor de cultivat care pretinde temperaturi blânde, în special în timpul iernii, în regiunile călduroase ale Mexicului poate ajunge chiar şi la 9 m înălţime, dar cultivată în casă rar depăşeşte 1 m.

Begonia este un gen foarte vast, cuprinzând peste o mie de specii care se împart în trei grupe principale, în funcţie de tipul de rădăcini: rizomatoase, tuberculate şi fasciculate (sau fibroase). Există totuşi câteva caracteristici comune: frunze asimetrice care cresc alternativ de-a lungul tulpinilor, flori masculine şi feminine separate, dar care cresc în aceeaşi inflorescenţă (în special, cime sau raceme apicale).