Este vorba despre
arbuşti permanent verzi care pot atinge dimensiunile unor copăcei şi care au
frunze ornamentale şi
flori foarte frumoase.
Genul cuprinde circa 7
specii, toate originare din estul Africii şi Madagascar; singura cultivată în apartament este
Sparmannia africana.
Cultivare
Transvazaţi planta anual
primăvara, folosind un
compost foarte fertil şi schimbând ghiveciul numai dacă
rădăcinile l-au umplut în întregime.
Sparmannia africana are o creştere viguroasă, de aceea poate fi necesară transvazarea chiar de mai multe ori pe an: evitaţi să faceţi această operaţie
toamna sau
iarna. Tăiaţi vârfurile vegetative ale plantei tinere şi scurtaţi tulpinile şi ramurile în momentul transvazării sau după înflorire.
Florile sunt puţin durabile şi chiar atunci când sunt ofilite rămân pe plantă încă vreo câteva săptămâni. Lăsaţi-le la locul lor şi tăiaţi pedunculul floral numai când întreaga inflorescenţă şi-a încetat înflorirea.
Vara aşezaţi planta într-un ambient răcoros, la 16-18 °C; locul trebuie să fie aerisit şi luminos, dar evitaţi să ţineţi planta la soare prea mult timp. Udaţi din abundenţă, menţinând
compostul permanent umed; din momentul apariţiei bobocilor florali până
toamna adăugaţi un îngrăşământ lichid la fiecare 10-15 zile şi stropiţi cu apă
frunzele la interval de câteva zile. Toamna şi
iarna menţineţi o temperatură de 7-10 °C, asiguraţi o bună circulaţie a aerului şi udaţi moderat astfel încât pământul să nu se usuce complet.
Reproducere
În martie-aprilie prelevaţi de pe ramuri
butaşi tineri, lungi de 10-15 cm; trataţi-le partea tăiată cu hormoni rizogeni şi plantaţi-i într-un amestec bine umezit format din părţi egale de nisip şi turbă. Menţineţi
butaşii la 16-18 °C, în penumbră, până la apariţia rădăcinilor. Transferaţi apoi fiecare plăntuţă în ghivece separate de 8 cm şi trataţi-le ca şi pe plantele adulte; dezvoltarea este rapidă, în primele luni putând fi necesare încă una-două transvazări.
Pericole şi precauţii
La lumină insuficientă
frunzele devin brune şi lipsite de rezistenţă, plantele pot să nu mai înflorească, iar tulpinile se pot dezvolta exagerat, ceea ce conferă plantei un aspect dezordonat şi inestetic.
Coşenila făinoasă se combate cu o pensulă înmuiată în alcool denaturat sau cu
insecticide sistemice.
Specii şi varietăţi horticole
Sparmannia africana poate atinge o înălţime de 5-6 m; totuşi în apartament rareori depăşeşte 2 m. Frunzele mari, în formă de inimă, verde deschis, acoperite de peri subţiri şi moi, sunt lungi de 15-20 cm şi au un
peţiol la fel de lung.
Florile albe şi uşor parfumate sunt reunite în
umbele cu lăţimea de 4 cm, susţinute de
tulpini lungi; prezintă un mănunchi caracteristic de stamine proeminente colorate galben-auriu cu vârfurile purpurii. Înflorirea are loc la începutul primăverii, dar se poate prelungi o mare parte a anului dacă este îngrijită corespunzător.
Varietatea "
Flore Pleno" prezintă frumoase
inflorescenţe formate din perechi de flori, dar înfloreşte cu greutate. "
Variegata" este o
varietate cu frunzele împestriţate cu alb.
