Sitemap Site Map

Frunzele




Frunzele îndeplinesc diferite funcţii; dintre acestea, principală este fotosinteza clorofiliană deja amintită, o reacţie chimică ce se desfăşoară în interiorul ţesutului foliar şi prin care se obţine, pe lângă substanţele organice, oxigenul indispensabil vieţii pe planeta noastră. În general, o frunză este alcătuită dintr-un peţiol (peduncul) şi dintr-o lamina (limb) de dimensiuni variate, susţinută de nervuri. Peţiolul uneşte frunza de tulpină (dacă peţiolul frunzei lipseşte aceasta se numeşte “sesilă”), prin interiorul său trecând fasciculele conductoare. Acestea se continuă în lamina frunzei, ramificându-se într-o reţea densă de nervuri care servesc la circulaţia sevei, la susţinerea limbului şi la asigurarea rezistenţei acestuia, în funcţie de dispoziţia nervurilor principale, frunzele au o nervaţiune palmată, penată, paralelă etc. Lamina frunzelor poate avea consistenţă diferită în funcţie de planta căreia îi aparţine (scorţoasă, suculentă etc), precum şi forme extrem de variate (rotundă, elipsoidală, lanceolată, sagitată etc). Chiar şi marginea folială se denumeşte în funcţie de aspectul său (completă, dinţată, zimţată, lobată etc). În cazul în care crestătura atinge nervura centrală, lobii devin independenţi, formându-se astfel foliolele: în acest caz, frunzele devin compuse, deosebindu-se frunze palmato-compuse, penato-compuse etc.



Frunzele
3.8 din 5 bazat pe 8 voturi

Părerea ta contează



    Nume
    Adresă email (confidenţial)
    Mesaj
    Introduceţi caracterele Reincarca imagine