Originar din China şi Japonia,
genul Deutzia cuprinde cam cincizeci de
specii de
arbuşti cu frunză căzătoare, caracterizate prin numeroşi lăstari şi ramuri secundare drepte şi aplatizate, şi printr-o scoarţă care se desface în foi subţiri. Au
frunze verde-gri,
opuse, crestate şi aspre la pipăit.
Primăvara, ramurile din anul precedent se acoperă cu
flori axilare, grupate în raceme şi penaje, simple sau duble, care pot varia de la alb la roz. Este vorba despre arbuşti care se adaptează perfect la cultivarea în mici grădini sau pe terase, creşterea lor putând fi dirijată prin tăieri
anuale.
Cultivare
Deutziile nu au nevoie de îngrijiri speciale şi se adaptează cu uşurinţă la orice fel de teren, cu condiţia să aibă un drenaj bun.
Primăvara, trebuie udate din abundenţă şi se va adăuga la
rădăcini un
compost proaspăt completat cu o treime de nisip şi cu puţin bălegar macerat (folosirea unui
fertilizant chimic azotat va face ca frunzişul să se dezvolte mai mult decât
florile). Suportă să fie expuse direct razelor de soare, dar nu prea bine frigul, de aceea aveţi grijă să nu fie în calea curenţilor de aer. La sfârşitul perioadei de înflorire, scurtaţi în special ramurile florale adulte şi eliminaţi-le pe cele îmbătrânite sau care nu se încadrează în forma regulată a plantei.
Tăierea trebuie efectuată, de preferinţă, într-o zi noroasă.
Reproducere
Aceşti arbuşti se înmulţesc doar prin
butaşi, care trebuie selecţionaţi primăvara şi aranjaţi într-o ladă la rece sau
toamna şi puşi să prindă rădăcini într-un loc adăpostit. Când s-au prins, trebuie mutaţi într-o pepinieră pentru doi ani înainte de a fi
transplantaţi definitiv.
Pericole şi precauţii
Deutziile riscă să fie atacate de ciuperci, care provoacă apariţia unor pete brun-gălbui pe frunze, dar care pot fi combătute uşor prin produse pe bază de cupru. O altă ameninţare o reprezintă
păduchii negri, care trebuie combătuţi cu
insecticide sistemice sau de contact. Prezenţa unor orificii rotunde ca şi a unor pete maro-închis pe frunze poate însemna că planta a fost infestată de
larvele fluturelui Gracillaria syringella, care pot provoca şi o răsucire a vârfurilor frunzelor. Pagubele sunt, însă, în general neglijabile.
Specii şi varietăţi
Deutzia crenata varietatea nakaiana "
Nikko" este un
arbust compact, rustic, înalt de circa 60 cm, potrivit pentru a fi plantat într-o grădină cu aspect stâncos, care produce,
vara, raceme de flori delicate albe în formă de stea.
Deutzia gracilis, arbust drept, de origine japoneză, înalt de circa un metru, produce din primăvară până în toamnă flori parfumate albe stelate adunate înt raceme.
Deutzia longifolia este o
specie cu o dezvoltare medie care atinge 1,5 m înălţime. Primăvara şi la începutul verii se acoperă de flori, adunate în raceme, de culoare albă şi roz-purpuriu. Specie destul de înaltă (2 m),
Deutzia scabra are flori simple de un alb imaculat. Apreciate sunt şi
varietăţile sale, "
Flore Pleno" (flori albe, roz-purpurii la exterior) şi "
Pride of Rochester" (flori albe, duble). De o înălţime potrivită şi cu un aspect foarte compact şi elegant este
Deutzia x elegantissima ai cărei boboci roz se transformă în splendide flori albe, cu nuanţe roz în interior. Din
Deutzia x hybrida provin numeroase varietăţi admirate în grădini (de exemplu, "
Contraste", "
Joconde" şi "
Mont Rose");
Deutzia x roşea este interesantă datorită dezvoltării sale limitate, nedepăşind înălţimea de un metru.
