Genul Forsythia cuprinde 5-7
specii provenite din Asia Orientală şi una de origine europeană. Este vorba despre
arbuşti cu
frunze căzătoare, de diferite forme şi dimensiuni: pentru covor floral, pitici sau erecţi (aceştia din urmă pot atinge o înălţime de 3-4 m). Au
frunze opuse, simple (uneori compuse) şi
flori de un galben viu, strălucitor, care se desfac înainte de apariţia frunzelor, făcând astfel ca efectul înfloririi să fie spectaculos. Sunt plante foarte apreciate nu numai pentru frumuseţe, ci şi pentru adaptabilitatea lor.
Cultivare
Speciile de
Forsythia se adaptează la orice fel de teren, chiar şi la cele secetoase, şi preferă locurile aflate în plin soare, dar se acomodează şi în cele uşor umbrite.
Tăierea de ajustare trebuie efectuată după perioada de înflorire, pentru că
florile apar
primăvara pe ramurile crescute în anul precedent. Dacă aţi folosit planta pentru un gard viu, tăiaţi ramurile cu un sfert din lungimea lor, iar vârfurile le veţi scurta după ce au crescut cu cel puţin 15 cm, pentru a obţine ramuri mai dese. O dată la 3-4 ani tăiaţi ramurile mai slabe, pentru ca planta să devină mai viguroasă. Udarea se va face de fiecare dată când terenul o cere, iar îngrăşămintele se vor administra la începutul primăverii cu bălegar bine macerat sau cu un îngrăşământ din comerţ. Pe măsură ce zilele se scurtează, răriţi udările. Tăind ramurile plantelor la începutul lunii decembrie, ţinându-le într-o seră încălzită şi udându-le o dată sau de două ori pe zi, veţi obţine flori chiar şi în preajma Crăciunului.
Reproducere
Înmulţirea prin
butaşi este o metodă atât de simplă încât nici nu mai trebuie apelat la altele. Luaţi un butaş lemnos, dacă vreţi să efectuaţi această operaţiune
iarna, sau unul semilemnos
primăvara sau
vara.
Butaşii se prind foarte uşor, astfel încât se obţin plante care se dezvoltă foarte mult în numai 2-3 ani. Se poate înmulţi uşor prin îngroparea butaşilor.
Pericole şi precauţii
Speciile
Forsythia pot fi atacate de o ciupercă din genul Phomopsis, care provoacă apariţia unor negi pe tulpină şi pe ramuri, ducând la deteriorarea întregii părţi
aeriene. Singurul lucru care se poate face este să se taie şi să se ardă părţile afectate. Prezenţa unor pete şi puncte pe frunze poate fi provocată de ciupercile Alternaria şi Phyllosticta şi acestea se combat prin folosirea unor
fungicide pe bază de cupru sau dithiocarbamat. Aceste plante mai pot fi atacate şi de unele hemiptere din
genurile Lygus şi Poecilcapsus, care provoacă apariţia unor pete maro-deschis. Se combat cu
insecticide pe bază de malathion.
Specii şi varietăţi
Cu un aspect sugestiv de cascadă,
Forsythia suspensa are frunze ovale, rotunjite şi flori grupate câte trei, de culoare galben-auriu. Dintre
varietăţile ei amintim "
Sieboldi" cu ramurile scunde şi târâtoare, împodobite cu frunze simple şi flori izolate; "
Atrocaulis" cu ramuri şi
tulpini tinere de culoare purpurie, care oferă un contrast izbitor cu
florile galben-deschis.
Forsythia viridissima are ramuri groase verde-închis şi frunze simple,
lanceolate şi
dinţate. Florile sunt de culoare galben-viu, cu nuanţe verzui. Din aceste două specii au fost selecţionaţi hibridul
Forsythia x intermedia, cu un mare număr de flori şi multe
varietăţi horticole deosebit de decorative.
