Singura reprezentantă a
genului,
Kerria japonica, este contrar celor ce s-ar crede din numele ştiinţific, o
specie de
arbust originară din China. Este vorba despre o plantă foarte rustică, ea suportând bine frigul şi se poate comporta de-a dreptul ca parazită (în unele părţi ale Italiei devenind chiar specie spontană la altitudini de până la 600 m). Pentru efectul decorativ şi pentru coloritul viu al florilor sale merită un loc de prim-plan într-o grădină sau pe terase: are
frunze ovale, alterne şi uşor
dinţate, şi
flori galbene în formă de cupă, de 1-4 cm în diametru.

Cultivare
Dacă vreţi ca planta dumneavoastră
Kerria să vă dea o satisfacţie maximă în momentul înfloririi, aşezaţi-o pe un teren bine drenat şi în penumbră, pentru că razele directe ale soarelui pot dăuna florilor. Scurtaţi ramurile care au făcut flori, de la punctul de inserţie cu tulpinile mai groase, pentru a stimula creşterea unor noi lăstari capabili să dea flori. Udaţi cu regularitate în perioadele de uscăciune. Menţineţi în permanenţă sub control creşterea acestei plante, dacă nu vreţi ca ea să se întindă mult. Este capabilă să suporte temperaturi foarte joase (chiar şi sub-15°C). La sfârşitul iernii, administraţi-i un îngrăşământ natural (bălegar bine macerat).

Reproducere
Înmulţirea poate fi realizată extrem de uşor
toamna sau la sfârşitul iernii, folosind lăstari ieşiţi direct din rădăcină sau prin
divizarea tufelor.
Vara, tăiaţi
butaşi lungi de 10-15 cm din ramurile laterale şi plantaţi-i în recipiente fără nici un fel de protecţie. În acest anotimp, este posibilă şi înmulţirea prin
marcotaj.

Specii şi varietăţi
Kerria Japonica este un arbust foarte cunoscut şi datorită varietăţilor sale, cum ar fi "
Flore Pleno" care este mult cultivată pentru
florile sale mai mari şi creşterea mai viguroasă decât
specia de origine. Foarte răspândite sunt şi "
Variegata" (
Pestriţa) o tufă frumoasă cu frunze bălţate cu alb şi "
Aureo Variegata" (
Pestriţa cu auriu), cu frunze pătate cu galben.