Originar din Statele Unite,
genul Lewisia cuprinde circa 15-20 de
specii de plante mici cu aspect foarte plăcut, veşnic verzi,
erbacee şi
perene. Au la bază o rozetă din
frunze cărnoase, aproape
suculente, din centrul căreia,
vara, se înalţă
pedunculii care poartă
flori delicate albe sau roz. Sunt plante cşre se adaptează perfect la grădini stâncoase, chiar şi în gospodării de munte, şi la cultivarea în diferite tipuri de vase.
Cultivare
Este neapărat necesar ca
Lewisia să fie plantată corect. În fiecare primăvară folosiţi vase de 15-23 cm şi un
pământ fertil, de exemplu un amestec de
humus, turbă, frunze putrede şi nisip fin, în părţi egale, adăugând pietriş sau nisip foarte fin, pentru a-l face mai poros. Aveţi grijă în mod special de drenajul din jurul coletului rădăcinii, pentru a evita putrezirea lui în timpul verii sau
iarna. Acoperiţi suprafaţa compostului cu un strat de pietriş sau de talaş. Aşezaţi planta la soare şi udaţi cu regularitate, dar nu în exces; în timpul perioadei de vegetaţie, adăugaţi puţin îngrăşământ în apă, în perioada apariţiei florilor, la fiecare 3-4 săptămâni. După ce
florile s-au ofilit, răriţi udările, menţinând pământul doar uşor umed.
Toamna şi
iarna planta trebuie să rămână într-un loc expus la soare, dar la adăpost de ploaie. Coletul
rozetei de frunze trebuie să se afle deasupra pământului, pentru a nu putrezi în cazul unei umidităţi prea mari, mai ales în zilele mai reci.
Reproducere
Martie şi aprilie sunt lunile ideale pentru a efectua
divizarea tufelor, aranjând segmentele obţinute în vase cu un
compost obişnuit. Luna martie este potrivită şi pentru semănat: mai întâi, puneţi
seminţele în frigider timp de 3-4 săptămâni, pentru ca ele să încolţească mai bine. Presăraţi seminţele rar, dar la distanţe uniforme, într-o răsadniţă, pe un
compost foarte umed amestecat cu nisip şi acoperiţi-le cu un alt strat subţire de nisip. Când vor creşte înalte de o palmă, mutaţi plăntuţele în vase separate de 8 cm cu compost obişnuit şi aşezaţi-le la soare, dar la adăpost.
Vara mutaţi-le la locul lor definitiv
Pericole şi precauţii
Pentru a menţine uscat pământul de sub
rozeta bazală, evitând astfel putrezirea ei, împrăştiaţi dedesubt şi împrejur puţin pietriş. Umezeala prea mare poate atrage limacşii.
Specii şi varietăţi
Lewisia columbiana, plantă perenă veşnic verde, originară din Canada, produce din primăvară până vara
inflorescenţe în formă de penaj cu flori ca nişte pâlnii, roz, cu striaţii într-o nuanţă mai închisă.
Specia cea mai cunoscută este, însă,
Lewisia cotyledon cu o rozetă bazală înaltă de până la 23 cm şi flori în formă de pâlnie, de circa 2,5 cm în diametru, colorate de la alb la roz-roşcat, câteodată cu striaţii roşii. Din ea au rezultat două varietăţi cu flori mai mari:
Lewisia cotyledon var. heckneri, cu frunze ovale mai mari şi cu marginea dinţată, şi
Lewisia cotyledon var. howellii, cu frunze mai mici. Din această
varietate au fost selecţionaţi
hibrizi splendizi.
Lewisia nevadensis este de dimensiuni reduse şi, de la sfârşitul lui mai până în august, face flori mici, albe. Asemănătoare cu ea este
Lewisia rediviva, cu o rozetă bazală care moare la apariţia florilor albe sau roşii.
