Sitemap Site Map

Rosmarinus

Rozmarin




Cele trei specii care fac parte din genul Rosmarinus sunt arbuşti pereni veşnic verzi cu formă de tufă. Cea mai răspândită este cu siguranţă Rosmarinus officinalis, cu , frunze dese verde-în-chis, mai deschis pe faţa inferioară care, sub formă spontană, poate a-tinge dimensiuni destul de mari. Din primăvară până la sfârşitul verii sau chiar până târziu, toamna, produce flori de culoarea nalbei adunate în verticile axilare.

Cultivare


Rozmarinul trebuie plantat în aprilie în grădină, dar într-un loc adăpostit de vânturi sau în vase cu diametrul de 15 cm şi într-un compost de pământ fertilizat. Mutarea se va face în fiecare an în ghivece din ce în ce mai mari, până la un diametru maximum de 25 de cm, după care va fi suficient să se înlocuiască doar un strat superficial al pământului cu un nou compost fertilizat. Aşezaţi pe fundul vasului un rând de cioburi pentru a uşura drenajul apei şi nu udaţi prea des: va fi suficient să menţineţi compostul doar puţin umed. Efectuaţi operaţiunile de tăiere în lunile martie şi aprilie. Aşezaţi planta într-un loc însorit şi la adăpost de vânturi reci, mai ales în timpul iernii, când trebuie ferită de temperaturile prea coborâte. În timpul acestui anotimp, este, de asemenea, important să se menţină pământul uscat: umiditatea şi frigul îi pot fi fatale. În zonele foarte umede, este bine să se acopere vasul cu o folie de polietilenă.

Reproducere


Rozmarinul se înmulţeşte prin butaşi semilemnoşi de 10 cm, în iulie şi august. După ce aţi îndepărtat frunzele de la bază, plantaţi butaşii într-un compost de turbă şi nisip, menţinându-l uşor umed. Aşezaţi vasul la umbră, eventual într-o seră şi, după 3-4 săptămâni, când au apărut rădăcinile, mutaţi plăntuţele în vase de 8 cm. Efectuaţi transvazări când este cazul. Planta se poate reproduce şi prin semănat care se face în ghivece, primăvara.

Pericole şi precauţii


Este esenţial pentru rozmarin ca pământul în care creşte să aibă un drenaj bun şi udări moderate, altfel poate exista riscul putrezirii rădăcinii şi al apariţiei bolilor cauzate de ciuperci.

Specii şi varietăţi


Arbust cu creştere lentă, Rosmarinus lavandulaceus are frunze mici, verde-intens şi flori albastre. Rozmarinul comun (Rosmarinus officinalis) este un arbust erect sau semierect care, în natură, poate atinge uşor înălţimea de 1,8 m, dar, prin tăieri treptate poate fi menţinut la dimensiuni de 90-120 cm atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Frunzele, cu o aromă tipică, sunt lineare, scurte, cu faţa inferioară mai deschisă la culoare; florile sunt tubuloase, albastru-violet sau lila, formând grupuri mici. Foarte apreciată este varietatea "Fastigiatus", cu flori de culoarea nalbei.

« Rosa
Saxifraga »



Rosmarinus
4.7 din 5 bazat pe 3 voturi

Părerea ta contează



    Nume
    Adresă email (confidenţial)
    Mesaj
    Introduceţi caracterele Reincarca imagine