Sitemap Site Map

Yucca

Iuca




luca este caracterizată de la prima vedere prin tulpina lemnoasă, în vârful căreia se formează unul sau mai multe smocuri de flori lanceolate şi ascuţite. Printre numeroasele specii care fac parte din acest gen, unele pot atinge o înălţime de 12 m. Inflorescenţele, compuse din multe flori albe campanulate, cresc în centrul rozetei de frunze, susţinute de un peduncul solid, înalt de până la 60 de cm.

Cultivare


Planta se transplantează în fiecare an, primăvara, într-un pământ de flori cu humus, folosind ghivece din ce în ce mai mari, ajungând până la 40 de cm în diametru; după aceea, va fi suficient să se înlocuiască în fiecare an un strat de 5 cm de la suprafaţa compostului. Primăvara şi vara udaţi moderat având grijă ca apa să nu băltească în jurul plantei; la fiecare 4 săptămâni adăugaţi un îngrăşământ lichid, luca are nevoie de lumina directă a soarelui, care poate s-o facă să înflorească pe la jumătatea verii şi de temperaturi până la 29°C; când este foarte cald, aveţi grijă să-i stropiţi frunzele dimineaţa. Toamna şi iarna, întrerupeţi administrarea de îngrăşământ şi reduceţi la minimum udarea. Nu expuneţi planta la temperaturi sub 7°C Yuca filamentosa este una dintre speciile cele mai rustice şi poate fi cultivată în aer liber şi la soare. Rezistă la geruri.

Reproducere


Însămânţaţi în februarie-martie, la 0,5 cm adâncime, folosind un amestec umed format din două părţi pământ de flori cu humus şi una de nisip grosier. Aşezaţi ghiveciul într-o răsadniţă la umbră şi la o temperatură de 21 °C Când seminţele încolţesc, aşezaţi vasul cu plăntuţele la lumină şi, după trei luni, mutaţi-le într-un ghiveci de 13 cm drenat printr-un strat de cioburi aşezat pe fundul lui. O altă metodă de înmulţire constă în a tăia, primăvara sau vara, porţiuni de tulpină, lungi de cel puţin 10 cm. După ce aţi lăsat să se usuce în câteva zile suprafaţa tăieturilor, plantaţi segmentele de tulpină (care nu trebuie să ajungă până la fundul vasului) într-un amestec de nisip grosier şi compost pe bază de turbă. Acoperiţi cu un clopot de plastic transparent, menţinând umiditatea compostului, departe de lumina directă a soarelui şi la o temperatură de 24-27°C. După trei săptămâni înlăturaţi clopotul de plastic şi, când rădăcinile s-au prins şi au apărut muguraşi, mutaţi plăntuţele în vase separate. La unele specii, pot fi utilizaţi lăstarii din primăvară care se formează câteodată la baza plantei, cu condiţia să aibă o lungime de cel puţin 15 cm şi 4 frunze. Plantaţi-i într-un amestec de compost şi nisip grosier, folosind o răsadniţă care va ţinută la umbră şi la o temperatură de 24°C. Compostul trebuie să fie mereu umed şi, după 6-8 săptămâni, mutaţi noile plăntuţe în ghivece separate.

Pericole şi precauţii


Frunzele de la bază îşi pierd din culoare dacă lumina este insuficientă şi se vestejesc o dată cu toată planta, dacă udările sunt exagerat de abundente. Când frunzele sunt atinse de mucegaiul gri (provocat de ciuperca Botrytis), îndepărtaţi-le şi trataţi planta cu fungicidul necesar. Petele de puf albicios provocate de coşenila făinoasă şi solzii bruni ale coşenilei brune se tratează cu un tampon de vată îmbibat în alcool denaturat sau cu insecticidele specifice.

Specii şi varietăţi


Yucca aloifolia, originară din America Centrală, are frunze verde-închis, rigide, cu marginile dinţate fin, dispuse în formă de rozetă. Inflorescenţele sunt compuse din grupuri dese de flori alb-gălbui, câteodată pătate cu purpuriu. Yucca gloriosa este un arbust vertical cu tulpini solide şi frunze lanceolate, arcuite, ascuţite, lungi de circa 60 de cm; florile se desfac la sfârşitul verii şi începutul toamnei, formând ciorchini verticali. Yucca texanum este o specie foarte rară, cu frunze subţiri gri-albăstrui împodobite cu peri lungi albi şi flori alb-crem. Yucca wipplei, americană, are frunze verde-gri, rigide, lungi de până la 90 de cm şi flori campanulate, alb-crem pătate cu violet, formând ciorchini verticali lungi de 2 m şi chiar mai mult. Specia cel mai des cultivată în condiţiile noastre de climă este Yucca filamentosa, rezistentă la geruri. Foarte decorativă este varietatea "Variegata", (Pestriţa), cu frunze verde-albastru tivite cu alb care, iarna, se pătează cu roşu.



Yucca
5.0 din 5 bazat pe 6 voturi

Părerea ta contează



    Nume
    Adresă email (confidenţial)
    Mesaj
    Introduceţi caracterele Reincarca imagine